Provocarea incluziunii din perspectiva dreptului la dezvoltare
Orice noțiune de echitate și justiție socială nu poate fi realizată dacă o parte semnificativă din populație, sau chiar și o singură persoană, nu reprezintă o voce în sistem. De aceea, incluziunea necesită o atenție specială în ceea ce privește responsabilizarea.
Incluziunea nu este un proces ușor, deoarece adesea este nevoie de generații pentru a schimba structurile de putere existente.
În practică, experiența demonstrează că formele alternative de împuternicire (engl. = empowerment), așa cum se există în orice societate, afectează în mare măsură atribuirea drepturilor și gestionarea de bază a drepturilor. Este adevărat și contrariul: atribuirea de drepturi va determina formele de împuternicire.
Astfel, împuternicirea (engl. = empowerment) este o „condiție prealabilă pentru incluziunea socială”, atunci când incluziunea socială este văzută ca fundament al unei abordări a dezvoltării bazate pe drepturile omului.
Dreptul la un „proces” trebuie să înceapă și să se încheie cu o mai mare incluziune socială. Incluziunea socială trebuie să devină unul dintre principalii indicatori de măsurare a eficacității unui program bazat pe drepturile omului.
Există opinii care sunt de acord asupra faptului că eradicarea sărăciei absolute reprezintă cea mai eficientă metodă de a pune în aplicare dreptul la dezvoltare. Din păcate, există încă multe milioane de oameni care trăiesc sub pragul sărăciei în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. În mare măsură, acestea sunt probleme sociale, economice și financiare, deși existența unor astfel de niveluri de sărăcie absolută este greșit interpretată din punct de vedere etic și moral. Cu toate acestea, în limitele dreptului la dezvoltare, este esențial să se definească „cine este sărac”. Statisticile arată că o mare parte a persoanelor sărace sunt femei, persoane în vârstă și copii. Astfel, o strategie bazată pe drepturile omului trebuie să înceapă cu egalitatea de gen, cu sprijinul acordat persoanelor în vârstă și cu protecția copiilor.
Abordarea celor săraci și a celor care se află într-un statut vulnerabil în societate s-a dovedit a fi fi unul dintre cele mai dificile lucruri de realizat prin politici, programe și procese. Sistemele prezintă o mare cantitate de scurgeri de fonduri și, în consecință, multe din resurse nu ajung la aceste persoane.
Instituțiile, săracii și dreptul la dezvoltare
Este clar că toate procesele trebuie să fie ancorate în instituții eficiente și favorabile persoanelor sărace.
Termenul „instituții” include organizații, legi, norme și reglementări, participarea și împuternicirea. În multe cazuri, tipul de instituții de care țările au nevoie în acest moment depășesc cu mult ceea ce poate oferi sistemul. Privind instituțiile în această manieră multidimensională este evident că acestea sunt cea mai slabă verigă atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare.
Dreptul la educație și posibilitățile de dezvoltare a informației și tehnologiei
Este clar că toate procesele trebuie să fie ancorate în instituții eficiente și favorabile persoanelor sărace.
Termenul „instituții” include organizații, legi, norme și reglementări, participarea și împuternicirea. În multe cazuri, tipul de instituții de care țările au nevoie în acest moment depășesc cu mult ceea ce poate oferi sistemul. Privind instituțiile în această manieră multidimensională este evident că acestea sunt cea mai slabă verigă atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare.
Dreptul la educație și posibilitățile de dezvoltare a informației și tehnologiei
Un aspect al drepturilor omului este dreptul la educație pentru toți, care, împreună cu posibilitățile promițătoare ale e-learning-ului pot contribui la procesul de responsabilizare a țărilor sărace.
Educația și formarea profesională sunt factori importanți în dezvoltarea și creșterea economică, deoarece educația, formarea și acumularea de capital uman sporesc productivitatea muncii. Astfel, veniturile și standardul de viață al populației poate fi ridicat. Capitalul uman trebuie acumulat atât prin educație formală, cât și prin învățarea prin practică. În plus, creșterea și productivitatea sunt, de asemenea, o consecință a utilizării extinse a capitalului fizic, cum ar fi tehnologia și tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), acesta fiind parțial motivul pentru care credem că societatea internațională ar trebui să coopereze pentru a furniza țărilor în curs de dezvoltare asistența și tehnologia necesare dezvoltării.
Tehnologia pot oferi noi instrumente de dezvoltare și emancipare și, în același timp, respectă drepturile omului și dreptul la dezvoltare. Există multe exemple de proiecte de dezvoltare, care permit oamenilor să colecteze informații relevante pentru îmbunătățirea agriculturii, a sănătății, a competențelor, a condițiilor de viață etc. În plus, unele proiecte pun accentul pe emanciparea femeilor prin punerea la dispoziția acestora a unor instrumente digitale.
Un alt aspect important al utilizării tehnologiei în planificarea dezvoltării este faptul că oferă comunității de afaceri un avantaj evident și o oportunitate de a se implica în procesul de dezvoltare a statelor sărace. În plus, este adesea mai convenabil și mai puțin problematic să se stabilească competențe digitale într-o țară în curs de dezvoltare, în comparație cu dezvoltarea în continuare a unei competențe deja existente, dar depășite, învechită.
Cu toate acestea, este important de menționat că tehnologia nu pot înlocui infrastructura unei țări, ci doar să completeze această infrastructură cu ajutorul noilor tehnologii.
E-guvernarea se referă la posibilitățile de utilizare a digitalizării pentru dezvoltarea infrastructurii, în timp ce e-learning se concentrează pe dezvoltarea resurselor umane și a capitalului uman. E-incluziunea se referă la sarcina dificilă și extrem de importantă de a reduce decalajul digital dintre țările bogate și cele sărace.
Pentru țările în curs de dezvoltare, obiectivul este acela de a obține promisiuni de asistență financiară și tehnică pentru dezvoltarea tehnologiei din partea comunității internaționale, a societății civile și a țărilor dezvoltate.
- Material tradus și adaptat după The Right to Development. Reflections on the First Four Reports of the Independent Expert on the Right to Development, Dr. Arjun Sengupta.